Preocupați de aspectul orașului în care trăiesc, doi tineri, Mihai Leșco și Teodora Drucec, au organizat la data de 18 februarie 2021 o discuție publică cu subiectul „Ce facem cu poluarea vizuală din centrul Chișinăului?”. Au fost prezenți consilierii municipali Roman Cojuhari și Dumitru Ivanov din partea fracțiunii PAS, Dumitrița Efremov, președintele A.O. UrbanLab, reprezentanți din rândurile agenților economici din domeniul publicității stradale și ai societății civile. Deși s-a discutat despre această problemă și potențiale soluții pentru aceasta, viceprimarul Victor Chironda, cât și reprezentanții Direcției urbanism, arhitectură și relații funciare nu au dat curs invitațiilor. Deși consilierii fracțiunii PSRM au fost și ei invitați, fracțiunea din care fac parte a venit cu inițiativa de a organiza un asemenea eveniment în format offline chiar în aceeași zi. S-a constatat că pentru rezolvarea acestei probleme, este nevoie de un regulament eficient cu privire la normele de afișaj și publicitate stradală care să conserveze centrul istoric al orașului, să ofere condiții egale pentru agenții economici din acest domeniu, fiind însoțit și de un cod vizual care să reglementeze regulile de afișare a firmelor și publicității pe clădiri, cu precădere pe monumentele istorice.
Chișinăul are un centru istoric cu potențial, însă nevalorificat. Arhitectura istorică urbană se sufocă în reclamă. Panourile pestrițe amplasate haotic și irațional alterează vizibil imaginea edificiilor. Pe de altă parte, atunci când o bună parte din monumentele istorice sunt în stare avansată de degradare, nu ne mai stă gândul la felul în care proprietarii amenajează fațadele istorice. Cu toate acestea, această problemă nu trebuie ignorată întrucât firmele, reclamele sau panourile stradale deformează și nu pun în valoare frumusețea clădirilor, ci dimpotrivă o ascund.
Această situație este cauzată de lacunele din legislație și neadoptarea unui regulament privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate şi afişaj în municipiul Chişinău, controlul defectuos al autorităților de resort și iresponsabilitatea agenților economici.
Printre soluțiile discutate și propuse în cadrul evenimentului au fost menționate: adoptarea unui regulament eficient privind amplasarea şi autorizarea mijloacelor de publicitate şi afişaj în municipiul Chişinău, acordarea șanselor echitabile de concurență pentru agenții economici din domeniul publicității stradale, adoptarea unui set de sancțiuni clare în cazul nerespectării normelor de afișaj de către agenții economici și a unui set de norme clare și viabile pe care agenții economici ar trebui să le respecte la amplasarea firmelor, panourilor publicitare, stabilirea zonelor de restricție a publicității în raport cu centrul vechi al orașului și edifiiciile care într-adevăr sunt de interes istoric sau se află pe lista monumentelor istorice.
Dna. Dumitrița Efremov, președinta A.O. Urbanlab, organizație ce își propune promovarea democratizării peisajului urban în contextul dezvoltării durabile, a menționat că „publicitatea nu trebuie exclusă în totalitate, însă există moduri mai discrete și eficiente de amplasare a ei. Este foarte important faptul că această problemă este dezbătută întrucât datorită dezbaterilor au loc schimbările. Mulți agenți economici au preluat aceste idei de amplasare a panourilor cu numele firmei fără a fi impuși de vreun regulament. Cel puțin asemenea acțiuni pot fi făcute și înainte de aprobarea unui astfel de regulament.”
În aceeași ordine de idei, consilierul municipal, Roman Cojuhari (PAS), a subliniat că „oamenii care deși nu au multe tangențe cu subiectul, au o abordare mai constructivă pentru schimbarea aspectului orașului. Din 2007 avem doar un regulament provizoriu ce ține de amplasarea dispozitivelor publicitare în Chișinău”. Dl. Cojuhari susține că sunt necesare niște viziuni grafice despre cum ar trebui să arate acest oraș, să se înțeleagă cum trebuie reglementate aceste aspecte întrucât nu există exemple concrete care să ghideze și determine modul în care trebuie să arate aspectul clădirilor și că nu întotdeauna lucrurile care se spun public se doresc a fi făcute. Totodată, dl. Cojuhari susține că dacă regulamentul ce va fi ulterior aprobat s-ar aplica, atunci nu ar mai fi atât de multă publicitate. Fațadele actuale ale clădirilor nu sunt autorizate nici în proporție de 20% deoarece legea cu privire la publicitate din 1997, și anume articolul 17, permite autorizarea acestor publicității. De aceea pe lângă publicitatea stradală, aspectul fațadelor deteriorează imaginea orașului, preturile de sector neintervenind de fiecare dată.
Funcționarul a mai adăugat că: „...regulamentul a fost de 2-3 ori aprobat pe ordinea de zi și apoi retras. Consilierii care ar „asigura” o majoritate au ajuns la un consens cu privire la acest subiect. Tergiversarea votării acelui regulament are loc din cauza demolării abuzive a publicității din oraș, iar consilierii vor încerca să readucă pe ordinea de zi acest subiect în formatul potrivit. Nu doar fațadele, dar și publicitatea stradală trebuie reglementată, întrucât unele prevederi favorizează anumiți agenți economici.”
În cadrul discuției a luat cuvântul și consilierul municipal Dumitru Ivanov (PAS), care a explicat că se încearcă delimitarea a 3 tipuri de zone de amplasare a publicității:
- Zona ultracentrală – care include centrul istoric al urbei: va fi interzisă amplasarea publicității pe fațadele clădirilor, precum și panourile stradale de mari dimensiuni;
- Zona cu publicitate restrânsă – zona veche a orașului și pe bulevardele centrale: va putea fi amplasată reclamă, însă cu anumite restricții;
- Zona lărgită – spre periferiile orașului: se va permite amplasarea a tot felul de dispozitive de publicitate stradală.
Acesta a mai menționat că „în regulamentele vechi nu există mecanisme clare de penalizare a agenților economici care nu respectă prevederile legale.” În legătură cu interesele pe care le au anumiți reprezentanți ai primăriei și agenți economici, consilierul a constatat că „există un risc de monopolizare a acestui domeniu ce ar aduce primăriei un deficit de 250 de milioane de lei”, referindu-se la publicitatea din stațiile de așteptare care este mai puțin reglementată în proiectul de regulament. Reconstrucția și reamenajarea stațiilor de așteptare de către anumiți agenți economici (Epamedia) a coincis cu perioada în care s-a elaborat regulamentul care este mai restrictiv pentru alți agenți economici. Chiar dacă în trecut această companie era falimentară, aceasta fiind cumpărată de către Moldpresa, se pare că acum a luat inițiativa de a-și duce treaba la bun sfârșit (reconstrucția celor 300 de stații din oraș). Nu este de neglijat faptul că această companie a beneficiat de două clauze contractuale avantajoase care stipulau că dacă primăria nu anunță rezilierea contractului, atunci contractul se prelungește automat pe o perioadă de 10 ani și 5 ani, finalizându-se în 2022.
Deși s-au făcut pași importanți pentru a reglementa problema publicității haotice din centrul orașului, aceasta va fi rezolvată în urma aprobării unui regulament eficient care va oferi condiții egale pentru toți agenții economici, fiind însoțit și de un cod vizual cade ar urma să stabilească modul de afișaj al publicității pe clădirile istorice pentru a conserva si scoate in evidentă aspectul acestora.
Pe lângă aceasta, este îmbucurător faptul că atât societatea civilă, cât și agenții economici sunt din ce in ce mai interesați de acest aspect, înțelegând importanța acestuia. Mihai Leșco și Teodora Drucec vor continua să monitorizeze subiectul și progresele înregistrate la acest capitol.
Evenimentul a fost organizat în cadrul Programului Lider Comunitar implementat de către AO INVENTO și face parte din cadrul proiectul „Guvernare locală cu tineri”, finanțat de Uniunea Europeană și Fundația Konrad Adenauer, în cadrul programului de granturi „Dezvoltarea societății civile la nivel local în Republica Moldova”.